Patrimoniu

OBIECTIVE ALE PATRIMONIULUI CULTURAL

ŞI NATURAL DIN ROMÂNIA ÎNSCRISE ÎN LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL,

ÎN LISTA PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL AL UMANITĂŢII

SAU CLASIFICATE CA REZERVAŢII ALE BIOSFEREI

A) Monumentele istorice româneşti din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

1. Biserici din Moldova – Anul inscrierii 1993, COD 598

Motivaţia includerii lor in Lista Patrimoniului Mondial este dată de unicitatea ansamblurilor de picturi murale exterioare, particularizate prin intinderea lor pe intreaga suprafaţă a turlei şi a zidurilor, prin coerenţa şi unitatea programului iconografic, prin semnificaţiile teologice cu multiple nuanţe militante ale mesajului lor, prin tehnica desăvarşită a combinării frescei de bază cu un finisaj a secco. In acelaşi timp, pictura interioara se remarcă prin calitatea plastică excepţională a fiecărui ansamblu. In limitele unui program iconografic prestabilit, iconografii şi pictorii din Moldova introduc nuanţări şi soluţii plastice originale care conferă o pecete de neconfundat ansamblurilor realizate intre ultimele decenii ale secolului al XV-lea şi jumătatea secolului al XVI-lea.

Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din satul Arbore

Biserica Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe a fostei Mănăstiri Humor

Biserica Buna Vestire a Mănăstirii Moldoviţa

Biserica Sfânta Cruce din Pătrăuţi

Biserica Sfântul Nicolae a Mănăstirii Probota

Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava

Biserica Sfântul Gheorghe a fostei Mănăstiri Voroneţ

 2. Mănăstirea Hurezi – Anul inscrierii 1993, COD 597

 3. Sate cu biserici fortificate din Transilvania – Anul inscrierii 1993, 1999, COD 595, 596 BIS

Sub acest titlu sunt inscrise in Lista Patrimoniului Mondial şapte localităţi ce cuprind:

in 1993 – Cetatea bisericească din Biertan/Birthelm impreună cu nucleul satului; in 1999, in extensia poziţiei Biertan, au fost incluse in patrimoniul mondial alte şase localităţi cu cetăţi şi biserici fortificate din Transilvania pentru ca civilizaţia săsească pe cale de dispariţie să fie reprezentată mai complex: Calnic/Kellig (jud. Alba), Prejmer / Tartlău (jud. Brasov), Saschiz / Keisd (jud. Mureş), Valea Viilor/Wurmloch (jud. Sibiu), Viscri-Deutsch-Weisskirch (jud. Braşov).

Calnic Darjiu Valea Viilor Prejmer Saschiz Biertan Viscri

 4. Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei – Anul inscrierii 1999, COD 906

Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte

Costeşti Cetăţuia

Costeşti Blidaru

Luncani-Piatra Roşie

Bîniţa

Căpâlna

 5. Centrul Istoric Sighişoara – Anul inscrierii 1999, COD 902

 Biserici de Lemn din Maramureş – Anul inscrierii 1999, COD 904

Un număr de opt biserici, capodopere ale arhitecturii de lemn din Maramureş, au fost inscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, reprezentand simbolic sutele de monumente istorice din această categorie răspandite in toate regiunile Romaniei, fiind o remarcabilă contribuţie romanească la tezaurul cultural al umanităţii.

Biserica Intrarea în Biserica a Maicii Domnului (Barsana)

Biserica Sfântul Nicolae (Budeşti)

Biserica Sfânta Paraschiva (Deseşti)

Biserica Naşterea Maicii Domnului (Ieud-Deal)

Biserica Sfântul Arhanghel (Plopiş)

Biserica Sfânta Paraschiva (Poienile Izei)

Biserica Sfântul Arhanghel (Rogoz)

Biserica Sfântul Arhanghel (Surdeşti)

 B) Obiective naturale româneşti din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Delta Dunării – Anul inscrierii 1991, COD 588

 C) Prezenţa României pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO

Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial in 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, incheiată la Paris, la 17 octombrie 2003. Lista numără in prezent 166 de opere din 76 de ţări. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale, incluzand limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare

la natură şi la univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale. Romania este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO cu Ritualul Căluşului, inclus la 25 noiembrie

2005, cu Doina, acceptată in 2 octombrie 2009 şi cu Ceramica de Horezu şi meşteşugul olarilor din zonă, acceptată in decembrie 2012.

Căluşul este un dans popular romanesc cu un ritm sincopat şi figuri variate, jucat de flăcăii din sudul ţării sau din Moldova, in săptămana Rusaliilor. Conform ritualului, căluşarii merg prin sate pentru a-i vindeca pe cei bolnavi. Se spune că prin acest dans sunt protejaţi de cele rele oamenii, vitele şi recoltele. Dansul căluşarilor se practică in special in sudul ţării, dar şi in Moldova. Căluşarii execută un ritual magic, care evoluează in jurul fructului de alun numit “căluş”.

”Intalnită sub diverse denumiri in regiunile din Romania, Doina este un cantec liric solemn, improvizat şi spontan. Element esenţial al folclorului romanesc, Doina a fost pană in 1900 unicul gen muzical prezent in multe din regiunile ţării”, scrie portalul UNESCO. Doina este o specie a literaturii populare, aparţinand genului liric, in care autorul işi exprimă sentimentele şi convingerile faţă de unele probleme ale vieţii, faţă de timp şi natură şi faţă de sine insuşi. Doina este specifică poporului roman, ea exprimand sentimente variate: dor, tristeţe, iubire, instrăinare, regret”.

Printre motivaţiile Comitetului Unesco referitoare la criteriile îndeplinite de Ceramica de Horezu şi meşteşugul olarilor din zonă, se numără: cunoştinţele şi competenţele asociate ceramicii tradiţionale de Horezu şi tehnicile de transmitere le disting ca fiind o marcă simbolică a identităţii locuitorilor din Horezu şi Olari ; înscrierea meşteşugului ceramicii tradiţionale de Horezu pe lista reprezentativă a Patrimoniului Imaterial ar putea contribui la dialogul cu alţi meşteri olari şi la promovarea respectului diversităţii culturale şi creativitatii umane ; măsurile propuse care vizează intensificarea promovării, cercetării şi transmiterii demonstrează angajamentul diverselor asociaţii artizanale şi a autorităţilor locale pentru perpetuarea acestui savoir-faire.

Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reunit în cadrul celei de-a 8-a sesiuni (Baku – Azerbaidjan, 2-7 decembrie 2013), a votat intrarea pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a Colindatului de Ceată Bărbătească, dosar transnaţional de candidatură elaborat împreună cu Republica Moldova. Practicat pe întreg teritoriul României şi Republicii Moldova, ritualul Colindatului este asimilat cu un mesaj creştin, anunţând sărbătorile de iarnă. Obiceiul Colindatului nu este doar o performanţă spectaculoasă şi un ritual de prestigiu ci, mai presus de toate, este o formă de păstrare a identităţii sociale, coeziune, armonie, solidaritate între comunități, inclusiv între comunităţi multietnice.

D) Obiective naturale din România înscrise în Lista UNESCO-MAB de Rezervaţii ale Biosferei:

Delta Dunării (transfrontalieră cu Ucraina)

Pietrosul Mare

Retezat