Programe Interdisciplinare → Activități

Pe 8 aprilie, la Palatul Parlamentului, a avut loc Conferința ”Inteligența artificială: etică și drepturile omului”. Evenimentul a fost organizat de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a Senatului României, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, în parteneriat cu Comisia Națională a României pentru UNESCO.

Conferința a avut loc în contextul în care, în această perioadă, Guvernul României se concentrează pe reglementarea modului în care poate fi folosită și dezvoltată inteligența artificială, urmând să adopte Strategia Națională a României privind inteligența artificială, care va stabili reguli clare de protecție a datelor personale și modul în care poate să fie folosită inteligența artificială în viața de zi cu zi, dar și susținerea cercetării din acest domeniu.

Punctul cheie al dezbaterii a fost etica inteligenței artificiale, în contextul necesității respectării drepturilor omului, al valorilor umane fundamentale, libertăților și demnității individuale, necesitatea asigurării transparenței în dezvoltarea algoritmilor și a sistemelor inteligenței artificiale, evitarea impactului negativ asupra vieții private, nediscriminarea și dreptul la securitate, precum și necesitatea unor standarde etice comune și a colaborării internaționale pentru prevenirea dezvoltării unor tehnologii cu repercusiuni negative la nivel global.

La eveniment au participat reprezentanţi ai Parlamentului României, Guvernului, mediului diplomatic și academic, reprezentanți ai instituțiilor reprezentative pentru domeniul în care se reflectă și care sunt influențate de dezvoltarea și evoluția tehnologiei și a IA.

Dezbaterea a fost lansată de secretarul general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, d-na Madlen Șerban care a declarat: ”România a fost implicată în procedura de redactare a recomandării privind inteligența artificială formulată de UNESCO. Inteligența artificială pare ceva extraterestru pentru unii dintre oameni, este privită ca o altă ocazie de manipulare sau un mod de dezinformare. Observând acest lucru, am considerat că sarcina noastră, a celor de la Comisia Națională pentru UNESCO este, în primul rând, să comunicăm știința. Din acest motiv, în 2021, am organizat o masă rotundă căreia i-am dat titlul ”Cât de inteligent putem utiliza inteligența artificială?” Ne-am planificat ca această recomandare UNESCO privind inteligența artificială trebuie să poată fi citită și în limba română. În urma unei competiții, traducerea a fost realizată de un student de la Universitatea Transilvania din Brașov. Dezvoltările care au avut loc de-a lungul timpului, la noi, au făcut ca, în octombrie 2022, atunci când directorul general adjunct pentru științe umaniste și sociale din UNESCO a fost în România, să constate că au avut loc progrese semnificative. Această concluzie a fost formulată la o reuniune care a avut loc la Universitatea Politehnică din București, și fac această afirmație sub controlul șefului catedrei UNESCO din cadrul universității aici prezent. Desigur,  constatarea completă a fost aceea că, în diverse domenii, se discută mult, se discută bine, dar încă mai este loc pentru a face un cadru coerent și pentru a asigura faptul că această inteligență artificială este pe înțelesul tuturor. Din acest motiv, dincolo de eforturile care se întâmplă la nivel academic, universitar și la nivelul programelor din învățământul preuniversitar, în opinia noastră, și ne adresăm aici, dumneavoastră tuturor, ar trebui să facem în așa fel încât să ne putem adresa populației adulte care, în momentul acesta, poate, în mediul rural sau în alte medii dezavantajate, nu are acces suficient la informație pentru a ști ce înseamnă inteligența artificială și cum ne poate ea transforma viața, dincolo de a fi această ”sperietoare” anunțată peste tot. Așa cum revoluția industrială a adus atâtea transformări în viața noastră, transformările de acum se întâmplă și se vor întâmpla, chiar dacă noi nu suntem participanți. Dar dacă etică nu este, atunci știința poate să joace tot felul de roluri nefaste și de aceasta, poate pe bună dreptate, unii se tem.”

Ministerul de externe a fost reprezentat la conferință de directorul pentru diplomație culturală, educație și științe, dl. Andrei Luca. El a transmis faptul că instituția pe care o reprezintă consideră că ”UNESCO are un rol fundamental în conturarea politicilor globale care să ofere instrumentele cu care să poată fi gestionate, de o manieră satisfăcătoare, atât oportunitățile, cât mai ales riscurile pe care inteligența artificială le implică”. În alocuțiunea sa, reprezentantul MAE a scos în evidență rolul important pe care România l-a avut în redactarea recomandării UNESCO privind etica IA și, pe de altă parte, în Parlamentul European, pentru adoptarea unei legi cu privire la acest domeniu. El a amintit că ”la nivel național, provocările pe care IA le-a adus au făcut ca, inițial, administrația românească să se confrunte cu o lipsă a unor structuri care să poată să integreze toate aspectele de natură etică, filozofică și cele de natură tehnologică și industrială pe care le presupune acest subiect”, iar caracterul trans-disciplinar al inteligenței artificiale a condus la crearea unui comitet interministerial care să gestioneze toate aceste provocări, Comitetul Român pentru Inteligența Artificială.

Înființat în 2023, acest comitet are rol consultativ și se află  sub patronajul prim-ministrului României,  cu misiunea de a sprijini Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID)  în exercitarea atribuțiilor sale de autoritate de stat în domeniile vizate, prin propuneri privind reglementarea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea activităților privind inteligența artificială, precum și dezvoltarea acesteia în România. Din acest Comitet fac parte mai multe consilii și grupuri de lucru, printre care si Consiliul Științific și de Etică a Inteligenței Artificiale, care trebuie să ofere Guvernului României consiliere științifică și în materie de utilizare responsabilă și etică a inteligenței artificiale.

În decembrie 2023, Parlamentul European a adoptat Legea privind inteligența artificială, care garantează siguranța și respectarea drepturilor fundamentale și stimulează inovația. Regulamentul impune obligații în cazul inteligenței artificiale, în funcție de riscurile sale potențiale și de impactul preconizat. Parlamentul recomandase statelor UE să adopte până în 2030, strategii naționale de reglementare în domeniul utilizării inteligenței artificiale.

Conferința de la Palatul Parlamentului a cuprins și o intervenție din partea președintelui Comisiei pentru politică externă din senat, Titus Corlățean, care a amintit faptul că România, ca stat candidat care avansează spre obiectivul de aderare la OECD, trebuie să țină seama că una dintre secțiunile principale este dedicată de OCDE inteligenței artificiale și să se adapteze dinamicii internaționale din domeniul IA.

Ambasadorul Simona-Mirela Miculescu, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, a salutat în intervenția online pe care a avut-o în cadrul conferinței, prezența la dezbatere a președintelui Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse culte și minorități, senatorul Remus Negoi, vicepreședinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru Relația cu UNESCO și a președintelui acestei Comisii, deputata Ana Maria Cătăuță, ”Creșterea rapidă a activităților bazate pe utilizarea inteligenței artificiale a creat, e adevărat, nelimitate posibilități în domeniile medicinei, economiei, apărării securității și, desigur, numeroase aplicații putem găsi și în domeniile de bază ale UNESCO, educația, cultura, știința și comunicarea. Asistăm la o evoluție nu doar tehnologică, ci și una antropologică, ce transformă în profunzime, zi de zi, viața. Aceste schimbări implică însă, serioase preocupări etice legate de combaterea discriminărilor și a stereotipurilor, inclusiv cele legate de gen, de administrarea informațiilor, de viața private și protecția datelor, ca și de protejarea drepturilor omului. După cum știți, în fața acestor provocări complexe, statele membre UNESCO, inclusiv România, au votat în unanimitate, în noiembrie 2021, Recomandarea cu privire la inteligența artificială, primul și, actualmente, singurul instrument global, dedicate acestei problematici. Este o abordare pluridisciplinară, universală și holistică, menită dezvoltării unei inteligențe artificiale în sensul omenirii, al dezvoltării păcii. Planul de implementare al recomandării cuprinde două instrumente concrete de diagnostic: pe de o parte evaluarea cadrelor effective și pe de altă parte, evaluarea impactului etic, la nivel național, care sunt extrem de utile pentru elaborarea strategiilor, politicilor și regulamentelor naționale în materie.”, a declarat Simona Miculescu.

Delegatul permanent al României la UNESCO a vorbit și despre lansarea de către UNESCO în sprijinul implementării recomandării cu privire la inteligența artificială a unor platforme intenaționale dedicate, a conferinței internaționale numite Forumul mondial pentru etica AI, și a punctat lansarea platformei dedicate femeilor din domeniu, având rolul de a  reuni  specialiste în AI, de a promova implicarea femeilor în domeniu și urmărind dezvoltarea acestor tehnologii. Ea a subliniat faptul că, deocamdată, doar 18% dintre specialiștii implicați în inteligența artificială sunt femei, iar 80% dintre profesorii specializați în inteligența artificială sunt bărbați. La conferința desfășurată luni, la Palatul Parlamentului, a participar, de altfel, și reprezentanta României în cadrul platformei Women for Ethical AI, Ana Simona Prică.

Au mai participat, de asemenea, la eveniment, academician Dan Ioan Tufiș - Institutul de Cercetare pentru Inteligență Artificială ”Mihai Drăgănescu” din cadrul Academiei Române, Eugen Mihailov - director al Centrului de Cercetare în etică aplicată, Christian Săcărea - prorector al Universității Babeș Bolyai, Anca Andreica, decan al facultății de matematică și informatică din cadrul  Universității Babeș Bolyai, Alexandru Bobe, prorector al Universității Ovidius Constanța, Adrian Bulgaru - Director Executiv al Institutului Român pentru Drepturile Omului, Mircea Duțu - Director al Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Geea Balazsy-Titieni, MCID . Printre invitatele conferinței s-au numărat laureata bursei private L’Oreal UNESCO 2023, Ana Drăgulinescu - șef-lucrări la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA BUCUREȘTI, Ioana Mischie - asistent de cercetare la CINETIC, Centrul de cercetare al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică din București.