”De două ori 65” - Film
Articol publicat pe 29-06-2021
În 2021 se împlinesc 65 de ani de când România a aderat la UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) – 27 iulie 1956. Tot în 2021, Televiziunea Română aniversează aceeași vârstă: 65 de ani de la prima emisie – 31 decembrie 1956. Proiectul „De două ori 65”, este un proiect realizat de Casa de Producţie TVR şi îşi propune să readucă în fața telespectatorilor obiective de patrimoniu, sub forma unor minidocumentare, prezentate de câte o personalitate marcantă a TVR - prezentatori sau realizatori de emisiuni.
Adunând toate obiectivele existente ori pe cele care urmeaza sa fie incluse in patrimoniu, momentele de început ale aderării la UNESCO și activitățile curente ale subcomisiilor, vom crea 65 de episoade difuzabile în toamna acestui an. Astfel, cei ce reprezintă imaginea TVR, interfața cu telespectatorii noștri, vor aduce în fața acestora cele mai de preț valori culturale ale țării.
Scurtă descriere: 65 de mini-documentare de tip infotainment care vor prezenta obiectivele de patrimoniu UNESCO de pe teritoriul României
Realizator: Alexandru MUNTEANU
Producător TV: Diana DUMITRU
Producător de segment: Cristina RĂDULESCU
Jurnalist: Mariana IONIȚĂ
Director de imagine: Andrei Țoneș
Obiectivele care vor fi avute în vedere:
- Cetatea Alba Iulia
- Centrul Istoric al Sibiului și ansamblul său de piețe
- Cetatea Dacică de la Căpâlna, Alba
- Situl rural Câlnic
- Vechiul sat Rîmetea și împrejurimele lui
- Peisajul cultural minier Roșia Montană
- Vioara cu goarnă și muzica bihoreană
- Peștera Coliboaia (artă rupestră)
- Țâpuritura
- Densuș - Biserici cneziale din Țara Hațegului
- Sarmizegetusa Regia, Grădiștea de munte
- Cetatea Dacică de la Costești – Cetățuia
- Cetatea Dacică de la Costești – Blidaru
- Cetatea Dacică Luncani – Piatra Roșie
- Cetatea Dacică de la Bănița
- Artizanatul ceramicii de Horezu
- Bisericile Bizantine și post-bizantine din Curtea de Argeș
- Ansamblul Monumental din Tg. Jiu
- Culele din Oltenia, Măldărești, Cornoiu, Crăsnaru, Cioabă, Izvoranu
- Mănăstirea Hurezi, sat Romani de Jos
- Ritualul călușului
- Restaurările lui Lecomte de Nouy
- Delta Dunării
- Cântarea polifonică la aromânii fârșeroți
- Cetatea Histria
- Peștera Movile, Limanu, Constanța
- Colindatul de ceată bărbătească (Lipnița, Constanța)
- Ansamblul Rupestru din Murfatlar
- Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, sat Arbore Suceava
- Biserica Adormirea Maicii Domnului și Sf. Gheorghe a Mănăstirii Humor, Suceava
- Biserica Buna-Vestire a Mănăstirii Moldovița, Suceava
- Biserica Înălțarea Sf. Cruci, Pătrăuți, Suceava
- Biserica Sf. Gheorghe a Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou, Suceava
- Biserica Sf. Gheorghe a Mănăstirii Voroneț, Suceava
- Biserica Învierea Domnului a Mănăstirii Sucevița, Suceava
- Biserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Probota, Suceava
- Mănăstirea Neamț, Peisajul cultural monahal Vânători, Neamț, Tg. Neamț
- Biserica Sfinții Trei Ierarhi, Iași
- Situri ale memoriei Primului Război Mondial, Mărășești-Mărăști-Soveja-Focșani, jud. Vrancea
- Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului Bârsana, Maramureș
- Biserica Sf. Nicoale, Budești, Maramureș
- Biserica Sf. Paraschiva, Desești, Maramureș
- Biserica Nașterea Maicii Domnului, Ieud Deal, Maramureș
- Biserica Sf. Arhanghel, Plopiș, Maramureș
- Biserica Sf. Paraschiva, Poienile Izei, Maramureș
- Biserica Sf. Arhanghel, Rogoz, Poienile Izei, Maramureș
- Biserica Sf. Arhanghel, Șurdești, Maramureș
- Peisajul cultural industrial Vaser/Novăț
- Practicile asociate fânului, Vișeu, Maramureș
- Horitul, horile și horitorii din Câmpia Transilvaniei, Lăpuș, Maramureș
- Situl rural Prejmer, Brașov
- Situl rural Viscri, Brașov
- Situl rural Saschiz, Brașov
- Situl rural Dârjiu, Harghita
- Situl rural Biertan, Sibiu
- Valea Viilor, Sibiu
- Centrul istoric Sighișoara
- Păduri seculare și virgine de fag, Carpați și alte regiuni ale Europei
- Jocul fecioresc, Ticușul Nou, Comîna
- Tradiția creșterii cailor de rasă lipițană din România, Sâmbăta de Jos, Brașov
- Transhumanța carpatică, parte a vieții pastorale tradiționale, Săcele, Brașov
- Practici culturale asociate zilei de 1 martie, Mărțișorul
- Practici asociate zilei de 24 iunie, Sânzienele
- Doina
- Cămașa cu altiță
- Jocul de oină
- Penitenciarul Jilava
- Colindatul de ceată bărbătească
- Limes, Câmpulung Muscel
- Biserica Episcopală Curtea de Argeș – restaurări ale arhitectului Lecomte de Nouy
65 de ani de Televiziune în România
În urmă cu 65 de ani, pe 31 decembrie 1956, era transmisă emisiunea inaugurală a Televiziunii Române. Din acel moment, întreaga istorie recentă a țării noastre este înmagazinată – ca un tezaur unic și inestimabil – în cele aproape 400.000 de ore de imagine şi sunet pe care le însumează, la ora actuală, Arhiva TVR. Programele televiziunii publice, fie ele informative, educative sau de divertisment, interviuri cu mari personalități din România și din întreaga lume, documentare premiate, emisiuni pentru copii, producții de teatru TV și seriale, mari filme artistice și transmisiuni în direct unice, s-au constituit – de-a lungul vremii – într-o oglindă a evoluției societății românești din ultimele șapte decenii și parte indisolubilă a memoriei colective, dar și individuale.
Echipele TVR au fost prezente la toate marile evenimente ale acestui segment de istorie a României și a umanității, de la prima transmisiune de televiziune live a concertului lui Yves Montand la Sala Palatului (1957) și până la cele mai recente evoluții legate de pandemia COVID-19 (2020). Singura televiziune din Estul Europei care a transmis în direct aselenizarea primului echipaj uman (1969) și care a dat naștere unui festival internațional muzical care dăinuie și astăzi (Festivalul Internațional „Cerbul de Aur” 1968 – 2019), TVR a împărtășit cu și pentru întregul public telespectator din România fiecare moment remarcabil, de la bucuria notei de 10 obținute de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice de la Montreal (1976), la dramatismul marelui cutremur din 1977 și tensiunea evenimentelor din decembrie 1989, până la entuziasmul național al aderării la NATO (2004) și la Uniunea Europeană (2007). Fie că a fost vorba despre vizitele a doi Suverani Pontifi (1999 și 2019), despre sobrietatea funeraliilor Regelui Mihai I al României (2017) sau despre complexitatea transmisiunilor legate de Președinția României la Consiliul Uniunii Europene (2019), Televiziunea Română s-a achitat cu profesionalism de toate aspectele legate de misiunea sa publică, atât în ceea ce privește performanța tehnică, dar și cea editorială.
Sutele de premii naționale și internaționale obținute de-a lungul acestor decenii de către creatorii Televiziunii Române sunt încă o dovadă a calității, diversității și consistenței de conținut al producțiilor realizate și difuzate. Televiziunea Română a constituit și constituie, prin toată istoria sa, o școală de televiziune de elită, care a a dat naștere unor personalități remarcabile și a construit colective de creație și de producție exemplare. Dintre numele care au marcat și continuă să marcheze nu doar istoria TVR, ci și istoria televiziunii din România în general, amintim doar câteva: Alexandru Bocăneț, Valeriu Lazarov, Tudor Vornicu, Cristian Țopescu, Titus Munteanu, Dan Mihăescu, Marioara Murărescu, Alexandru Stark. Sunt însă mulți alții care, din fața și din spatele camerelor, au contribuit la ceea ce numim astăzi Arhiva de Aur și tradiția TVR. Din această școală de televiziune și mai cu seamă din spiritul Televiziunii Române își trag astăzi inspirația multe nume și produse de rezonanță care populează peisajul media din România. La începutul anului 2021, într-un moment de o deosebită complexitate din istoria omenirii, Televiziunea Română privește înainte cu determinare, pregătindu-se pentru un viitor încărcat de provocări și speranțe. Proiectele strategice ale căror baze au fost puse în anul 2020 – TVR Online, TVR Educațional și TVR Sport – pot și trebuie să conducă Televiziunea Română către viitorul pe care îl merită, pentru a-și onora istoria prestigioasă și pentru a-și regăsi locul binemeritat și conform importanței misiunii sale ca serviciu public de media dedicat telespectatorilor din România.