Eveniment „Fete și femei în cercetarea științifică”
Articol publicat pe 28-02-2025
Pe 27 februarie, la Institutul Francez din București a avut loc evenimentul „Fete și femei în cercetarea științifică”, organizat de Comisia Națională a României pentru UNESCO, Ambasada Franței și Institutul Francez din București.
Evenimentul a fost deschis de dl. Julien Chiappone Lucchesi, directorul Institutului Francez din București și s-a bucurat de prezența doamnei Ligia Deca, Secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și a excelenței sale, domnul Nicolas Warnery, ambasadorul Franței la București. La ceremonia de deschidere a evenimentului au participat și domnul Andrei Luca, Director al Directoratului pentru Diplomație Culturală, Educație și Științe din cadrul Ministerului român al Afacerilor Externe, domnul Andrei Alexandru, Secretar de Stat la Ministerul Educației și Cercetării și d-na Ramona Mihăilă, din partea Agenției Naționale pentru egalitate de șanse între femei și bărbați – ANES, agenție aflată direct în subordinea Guvernului României.
Evenimentul este la cea de-a treia ediție, fiind inițiat în anul 2021 de Comisia Națională a României pentru UNESCO, pentru a marca Ziua Internațională a fetelor și femeilor în științe (11 februarie). Marcarea acestei zile a fost propusă de UNESCO pentru a semnaliza factorilor de decizie ai statelor membre și reprezentanților societății civile necesitatea reducerii decalajului de gen în domeniul științelor și în activitățile de cercetare.
Studiile UNESCO arată că accesul fetelor și femeilor la educație STEM și cercetare în domeniul științelor și în cel tehnologic oscilează statistic în ultimii 30 de ani, în funcție de nivelul de educație și de mediul de proveniență și de rezidență. Pe de altă parte, este important faptul că femeile și fetele reprezintă jumătate din populația lumii și, prin urmare, și jumătate din potențialul acesteia. Mai slaba participare a fetelor și femeilor la școli doctorale și la programe de cercetare este corelată cu infrastructura neadecvată din mediul rural și zonele dezavantajate, cu situația materială precară a familiilor din care provin, uneori, tinerele fete, dar și cu prejudecățile și stereotipiile de gen.
Procentul de absolvente în domeniile STEM care apare în statisticile publicate în 2021 (42,5%) plasa țara noastră în vârful clasamentului la acest capitol, România fiind urmată de Polonia (41,5%), Grecia (40,9%) și Italia (39,0%). (Eurostat, 2024). Biroul Național de Statistică din România arăta, în 2022, că ponderea femeilor în numărul total de studenți care desfășoară studii superioare de doctorat se păstrase la un nivel superior celei a bărbaților (56,2% și, respectiv, 43,8%).
Intervențiile din cadrul reuniunii „Fete și femei în cercetarea științifică” au arătat că în România, fetele și femeile simt încă nevoia unei mai mari promovări și susțineri pentru activitățile de cercetare și a unei atenție mai mari la educația tinerelor generații, mai ales în ceea ce privește noile instrumente tehnologice și utilizarea inteligenței artificiale.
De asemenea, s-a pus în discuție nevoia unei diversificări a surselor de finanțare pentru activitățile de cercetare, dar și necesitatea unei mai mari concentrări a cercetătorilor la finanțările puse la dispoziție de autorități, dar și de companiile private. Ministerul Educației și Cercetării a anunțat, de altfel, în deschiderea evenimentului că pentru anul 2025, bugetul destinat educației a fost majorat, alocările bugetare cuprinzând și o componentă CDI (cercetare-dezvoltare-inovare), urmărindu-se, pe acest segment, o creștere a bugetului pentru competițiile dedicate proiectelor de cercetare și pentru alte activități competitive la care cei implicați în cercetare sunt așteptați să participe.
O concluzie importantă a întâlnirii a fost aceea că cercetarea se poate face doar cu pasiune și implicare și curajul de a depăși obstacolele apărute și, mai ales, prejudecățile încă existente într-o anumită parte a societății. Pentru reducerea decalajului de gen este necesară însă, trecerea de la reglementari formale, la practici interiorizate în ceea ce privește egalitatea de șanse in carierele de top in inginerie si STEM. A fost subliniată și nevoia de susținere a cercetării și în domeniile umaniste, în care evoluția tehnologiei și digitalizarea, dar mai ales apariția inteligenței artificiale au creat necesități noi și stringente de cercetare.
Comisia Națională a României pentru UNESCO a pus la dispoziția participanților la reuniune mai multe materiale informative constând din studii, rapoarte și modele de lucru furnizate de UNESCO, pe baza observațiilor și studiilor realizate în domeniu. Aceste materiale au fost publicate cu scopul de a susține crearea de proiecte, inițiative și activități educative și alte acțiuni diverse prin care decalajul de gen în cercetare poate fi redus. Printre aceste materiale se numără și un studiu publicat chiar la începutul anului 2025, realizat de AFIST (Asociația Femeilor în Inginerie, Știință și Tehnologie) în cadrul proiectului
”Gender and STEM Education in Romania”, studiu care pune în lumină, printre altele, importanța promovării modelelor, care pot da curaj și siguranță tinerelor fete pentru a-și continua studiile și a se implica în activități de cercetare.
Reuniunea s-a încheiat cu constatarea că întâlnirile de comunicare sunt necesare și extrem de utile, iar organizatorii i-au asigurat pe participanți că vor urma și alte reuniuni de lucru, la fel de interesante.
Comisia Națională a României pentru UNESCO mulțumește tuturor persoanelor și instituțiilor pentru participare și vă invită ca, pe parcursul anului 2025, să participați la campania online „Imagine a world with more women in science” (Imaginează-ți o lume cu mai multe femei în știință.) Campania, lansată de UNESCO pe 11 februarie 2025, invită comunitatea globală să își împărtășească gândurile pe conturile de social media răspunzând la întrebarea: Ce ar fi diferit în domeniul dvs. dacă mai multe femei ar fi implicate în știință? folosind hashtag-ul #EveryVoiceInScience.
Programul reuniunii „Fete și femei în cercetarea științifică”
27 februarie 2025
Partea I
”Vocea cercetătorilor în științe exacte și socio-umaniste. Ce constatări? Ce nevoi?
Moderare, D-na Nicoleta Safca, ingineră, cercetător, Președinta Asociației Femeilor în Inginerie, Știință și Tehnologie (AFIST)
Participanți
▪ D-na Maria Iuliana Dascălu, decană a Facultății de Inginerie în Limbi Străine, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica din București
▪ Dr. Mihaela Florea, cercetător științific, Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCDFM)
▪ D-na Dr. Elena Butoi, cercetător științific la Institutul de Biologie si Patologie Celulara „N. Simionescu”, laureată a programului de burse UNESCO L’Oréal România pentru femeile în științe la secțiunea Științele Vieții (2011)
▪ D-na Dr. Adela Șerban, cercetător în sociologie, Institutul de Sociologie al Academiei Române
▪ Lect. univ. dr. Corina Ilinca, Facultatea de Sociologie și Științe Sociale, Universitatea din București
▪ D-na Ana Prică-Cruceanu, membră a grupului de lucru al UNESCO Women4Ethical AI
Partea a II-a
„Cercetarea – prioritate strategică, excelență incluzivă. Ce soluții? Ce bune practici?”
Moderare, D-na Ligia Deca, Secretar General al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO
Participanți
▪ D-na Adriana Rotar, Directoare de Comunicare la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării și a Inovației (UEFISCDI)
▪ D-na Irinel Gabriela Tudorache, consultant fonduri europene, Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)
▪ Dl. Alexandru Berceanu, regizor, conf. univ.dr la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” – Facultatea de Film, Director al laboratorului CINETIC UNATC
▪ D-na Prof.dr. Laura Grunberg, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din Bucureşti, coordonatoare a Programului pentru egalitate de gen
