Știință → Activități

Organizația Națiunilor Unite a proclamat 22 mai Ziua Internațională a Biodiversității pentru a spori înțelegerea și conștientizarea problemelor legate de biodiversitate. Conform Raportului de evaluare globală privind serviciile de biodiversitate și ecosistem lansat în 2019 de Platforma interguvernamentală UNESCO de politică științifică privind serviciile de biodiversitate și ecosistem (IPBES), principalii factori globali ai pierderii biodiversității sunt schimbările climatice, speciile invazive, supraexploatarea resurselor naturale, poluarea și urbanizarea. Raportul global a demonstrat responsabilitatea activităților umane în ceea ce privește pierderea biodiversității, care s-a ridicat la 75% pentru ecosistemele terestre. Această evaluare a indicat, de asemenea, că există soluții și că nu este prea târziu să se acționeze. Tema Zilei Internaționale în 2020 este „Soluțiile noastre sunt în natură”. Aceasta arată că biodiversitatea rămâne răspunsul la o serie de provocări de dezvoltare durabilă cu care ne confruntăm cu toții. De la soluții bazate pe natură la climă, la siguranța alimentelor și a apei și la mijloace de viață durabile, biodiversitatea rămâne baza unui viitor durabil.

 

„În fiecare an, la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie, UNESCO celebrează trei zile internaționale majore, care reprezintă o oportunitate importantă de a lua în considerare cei trei piloni sistemici ai schimbărilor climatice: biodiversitatea, mediul înconjurător și oceanele. Anul acesta, într-o perioadă în care lumea se luptă cu o pandemie fără precedent, aceste zile sunt ocazia de a ne reaminti că doar cu o abordare transversală și ambițioasă putem construi un viitor ecologic durabil. Dintre acești trei piloni, biodiversitatea este cea mai discutată în ultimele săptămâni de izolare la scară mondială. Retragerea în sfera privată și golirea celor mai multe spații publice au estompat temporar granița dintre oameni și alte specii”, a declarat Audrey Azoulay, Director - General UNESCO.

Activitatea UNESCO în domeniul biodiversității 

Programul Omul și Biosfera (Man And Biosphere - MAB)

Programul MAB este un program științific interguvernamental care își propune să stabilească o bază științifică pentru îmbunătățirea relației dintre oameni și mediile în care aceștia trăiesc. Acesta combină științele naturale și sociale în vederea îmbunătățirii mijloacelor de trai umane și a protejării ecosistemelor naturale și gestionate, promovând astfel abordări inovatoare pentru dezvoltarea economică, adecvate social și cultural și durabile pentru mediu. Rețeaua mondială de rezervatii ale biosferei numără în prezent 701 de situri în 124 de țări din întreaga lume, inclusiv 21 de situri transfrontaliere.

 

România deține 3 înscrieri în rețeaua mondială UNESCO MAB a rezervațiilor biosferei: Pietrosul Mare, Retezat și Delta Dunării (rezervație transfrontalieră cu Ucraina)!

 

Aflați mai multe despre Programul MAB aici.

 

 

Geoparcurile Globale UNESCO sunt zone geografice unificate, unde siturile și peisajele cu semnificație geologică internațională sunt gestionate printr-un concept holistic de protecție, educație și dezvoltare durabilă. Abordarea combinării conservării cu dezvoltarea durabilă, implicând în același timp comunități locale, devine din ce în ce mai populară. În prezent, există 147 de Geoparcuri Globale UNESCO în 41 de țări. O pagină web a fiecărui Geoparc Global UNESCO este disponibilă, cu informații detaliate despre fiecare sit.

 

În rețeaua Geoparcurilor Globale UNESCO, România este reprezentata de Geoparcul Dinozaurilor "Țara Hațegului"!

 

Aflați mai multe despre Geoparcurile Globale UNESCO aici.

 

UNESCO încurajează identificarea, protejarea și conservarea moștenirii culturale și naturale din întreaga lume considerată a fi de o valoare deosebită pentru umanitate. Acest lucru este concretizat într-un tratat internațional numit Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial, Cultural și Natural, adoptat de UNESCO în 1972.

România are înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO 2 obiective naturale: Delta Dunării și Păduri seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei – proprietate transfrontalieră în 12 țări!

 

Aflați mai multe despre Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial, Cultural și Natural aici.

 

Recunoașterea faptului că persoanele locale și indigene au propriile lor înțelegeri ecologice, practici de conservare și obiective de gestionare a resurselor are implicații importante. Transformă relația dintre managerii biodiversității și comunitățile locale. Deși anterior erau percepuți pur și simplu ca utilizatori de resurse, indigenii sunt acum recunoscuți ca parteneri esențiali în managementul mediului.

 

Cu toate acestea, diferențele dintre viziunile științifice și cele autohtone continuă să creeze bariere pentru o colaborare semnificativă, la fel ca presupunerea pe scară largă a faptului că știința este superioară altor sisteme de cunoaștere.

 

Programul LINKS al UNESCO lucrează la o serie de procese și proiecte referitoare la cunoștințele indigene și locale și la biodiversitate. Aflați mai multe aici. 

 

Zonele cu o înaltă diversitate culturală sunt adesea zone cu o diversitate biologică ridicată. Convergența dintre diversitatea biologică și culturală se extinde cu mult dincolo de zonele „hotspot”. Ansamblurile de biodiversitate sunt dezvoltate, întreținute și gestionate de grupuri culturale. Diversitatea practicilor culturale depinde de elemente specifice ale biodiversității pentru existența și expresia lor.

 

O schimbare de paradigmă este necesară pentru a restabili integritatea diversității. O serie de instrumente juridice internaționale care tratează biodiversitatea și diversitatea culturală există deja separat. O abordare mai holistică este necesară pentru a stopa tendințele actuale de eroziune a biodiversității și de slăbire a diversității culturale. De aceea, a fost instituit Programul comun UNESCO-SCBD (Secretariatul Convenției pentru Diversitatea Biologică) privind legăturile dintre diversitatea biologică și culturală. Aflați mai multe aici.

Sistemul de Informații Biogeografice Oceanice (OBIS)

În urmă cu 20 de ani, Census Marine of Life, o rețea formată din peste 2.700 de oameni de știință din 80 de țări, anunța lansarea Sistemului de Informații Biogeografice Oceanice (OBIS),  cu o subvenție de 3,7 milioane USD din partea Programului Național de Parteneriat Oceanografic (NOPP) din SUA și a Fundației Alfred P. Sloan, redenumit în prezent Sistemul Informațional Oceanic pentru Biodiversitate. Suma a acoperit atât proiectarea generală a sistemului, cât și colectarea datelor pentru diferite grupuri de specii. Misiunea finală a OBIS, asumată la momentul lansării, a fost aceea de a selecta orice zonă sau volum de apă pe harta globală, pentru a aduce informații despre ceea ce s-a raportat că trăiește acolo. OBIS permite, astfel, accesul oamenilor de știință și altor entități specializate la datele istorice privind distribuția și abundența speciilor și oferirea unui cadru în care să poată fi plasate datele colectate. OBIS este, prin urmare, una dintre moștenirile majore ale efortului internațional întreprins în urma recensământului vieții marine, efectuat timp de zece ani, de Census Marine of Life. Începând cu 2011, OBIS și-a continuat activitățile ca proiect al programului International Exchange and Information Exchange (IODE) al Comitetului Oceanic Interguvernamental (IOC).  Proiectul este susținut de o rețea în creștere de mii de furnizori de date, conectată prin 31 de noduri OBIS naționale, regionale și tematice. Până în prezent, OBIS a înregistrat aproape 60 de milioane de distribuiri referitoare la 127.000 de specii integrate în peste 3.000 de seturi de date, care se întind până în secolul al XVII-lea. În medie, OBIS este menționat în peste 100 de lucrări științifice anual. Aceste studii urmăresc și prezic efectele schimbărilor climatice asupra biodiversității, dezvăluie dinamica și distribuția speciilor invazive și îmbunătățesc continuu înțelegerea fundamentală a biodiversității, oferind date de referință pentru evaluarea stării de sănătate a ecosistemului oceanic.

 

Până la sfârșitul anului, IOC va comunica realizările recente ale OBIS. Aceste comunicări vor culmina cu o sesiune specială „20 de ani de OBIS - Puterea datelor integrate”, la cea de-a cincea Conferință mondială privind biodiversitatea marină (WCMB 2020), care va avea loc între 13 și 16 decembrie 2020 la Auckland, Noua Zeelandă.

 

 

UNESCO a organizat dialoguri online între experți, situri UNESCO, rețele de tineret, parteneri din sectorul privat și artiști. Intervențiile au fost organizate în jurul a 5 teme: „Legătura între coronavirus și biodiversitate: analize științifice”, „Ce ne unește: conectarea în jurul valorilor pe care le împărtășim”, „Ce schimbări sunt necesare?”, „Care sunt căile de a regenera ecosistemele și de a ne restabili conexiunile cu biodiversitatea?”, „Cum să ne împărtășim soluțiile din natură”. Puteți urmări discuțiile aici.

 
Povești ale tineretului MAB

 

Rețeaua de Tineret a Programului Omul și Biosfera (MAB) a pregătit un set de povești despre importanța biodiversității din perspectiva tinerilor din rezervațiile biosferei. Reprezentanți din întreaga lume ne oferă o imagine de ansamblu asupra conservării și utilizării durabile a biodiversității. Citiți aici toate poveștile.

 

 

Excelența Sa Carlos Alvarado Quesada, președintele Republicii Costa Rica și Hélène Valade, director de dezvoltare a mediului în cadrul LVMH (Moët Hennessy – Louis Vuitton) și-au împărtășit mesajul cu ocazia Zilei Internaționale a Biodiversității. Urmăriți-i aici.


Credit foto: World Bank Biodiversity