Matematica prin ochii unor olimpici și ai profesorului care îi coordonează
Articol publicat pe 14-03-2021
Ziua de 14 martie (03.14) a fost proclamată de UNESCO drept Ziua Internațională a Matematicii. Denumită și „Pi Day”, ca un omagiu adus numărului 3.14, anul acesta aniversarea are loc sub tema „Matematica pentru o lume mai bună”. Sărbătorind frumusețea și relevanța matematicii, Ziua Pi evidențiază rolul esențial jucat de această disciplină în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite. Sărbătorile dedicate Zilei Matematicii sunt programate în peste 70 de țări, cu peste 410 evenimente individuale.
Cu ocazia acestei aniversări, Comisia Națională a României pentru UNESCO a realizat un amplu interviu cu un profesor al unei instituții de elită în acest domeniu, International Computer High School of Constanța (ICHC), o pepinieră de olimpici, și cu trei dintre elevii acesteia.
Este vorba despre
profesorul Memet Eden și elevii
Alexandru Gârban, Răzvan-Ștefan Pușcașu, Ștefan Vergelea, clasa a XII-a la ICHC, olimpici la matematică, admiși la universități de top - Răzvan-Ștefan Pușcașu și Ștefan Vergelea la Oxford, Alexandru Gârban la Cambridge.
Profesor Memet Eden, de Ziua Matematicii: „Formula către succes este geniu+muncă=succes”
Bună ziua, domnule profesor! Cine sunteți și care este rolul dvs. în pregătirea elevilor olimpici de la ICHC?
Mă numesc Memet Eden, sunt profesor de Informatică la ICHC de 5 ani. De aproximativ șapte ani sunt coordonator de concursuri și olimpiade. Indiferent de disciplină, urmăresc activitatea elevilor olimpici. Caut concursuri de nivel național sau internațional, le asigur pregătirea necesară colaborând cu profesori locali sau din țară. Unii sunt profesori universitari, alții profesori de liceu cu o vastă experiență în olimpiade, ba chiar unii dintre aceștia sunt foști olimpici naționali și internaționali care cunosc bine structura olimpiadelor. Fac parte din comunitatea turco-tătară din Dobrogea, regiune renumită pentru multiculturalitate și bunele relații interetnice. „Eden” înseamnă „paradis” chiar și la noi, turcii-tătari – în limba maternă având denumirea originală „Adin”. Strămoșii mei au servit acestei țări, România, luptând în cel de-al Doilea Război Mondial ca soldați ai armatei române.
Vă rog să faceți o prezentare a ICHC.
Memet Eden: În cei 16 ani de existenţă, Liceul Internaţional de Informatică din Constanţa a devenit o adevărată “pepinieră de olimpici”, prin băncile ei trecând elevi care au făcut renumit numele României şi a sistemului de învăţământ românesc peste hotare. Mulţi dintre ei studiază în străinătate, la cele mai renumite universităţi din lume, sau au un loc de muncă foarte bine plătit, tocmai datorită nivelului înalt al pregătirii de care au avut parte şi datorită muncii intense din timpul liceului. Dacă intrați pe site-ul ichc.ro, la secțiunea Succese, veți fi uimiți de câte premii, ce rezultate la olimpiade și ce absolvenți străluciți are ICHC.
Câte medalii au obținut elevii de la ICHC, în ultimii ani, la olimpiadele de Matematică și Informatică?
Memet Eden: În ultimii 4 ani s-au obținut în jur de 50 de medalii la toate disciplinele. Elevii cu medalii la olimpiade și concursuri importante sunt Edis Memiș, care a luat aur la Olimpiada Internațională de Matematica și Balcaniada de Matematica (acum student la Harvard, n.r.), Gîrban Alexandru, cu medalie de Argint la Olimpiada Tuymaada din Yakutia, Vergelea Vlad, medalie de argint la Balcanida de Matematica, Tulceanu Cezar, medalie de aur la Math Olympiad - “Formula of Unity” (Rusia).
Când am sunat la secretariat și am întrebat de dvs., doamna de acolo a spus că tocmai sunteți într-un „proces de recrutare”. Cum faceți recrutarea, cum îi selectați pe cei mai buni dintre cei excepțional de buni?
Memet Eden: Procesul de recrutare al viitorilor elevi ICHC are loc în format de interviu și cuprinde trei etape: una împreună cu psihologul școlii și profesorul de informatică, a doua este un interviu în limba engleză, iar ultima etapă are loc cu psihologul școlii. Cele enumerate sunt un model adaptat celui occidental, specific universităților mari. Pentru recrutarea elevilor olimpici procedăm în felul următor: le urmărim rezultatele obținute la olimpiade și apoi mergem să le facem o ofertă pentru a studia la noi. Unii vin direct la noi, iar la alții mergem noi.
Ce înseamnă „Matematica de performanță” și ce înseamnă „clase de performanță”?
Memet Eden: Matematica de performanță înseamnă multe ore de pregătire suplimentară, multe ore de probleme rezolvate, lucru intensiv pe programa de performanță. Clasele de performanță sunt compuse din elevi care au rezultate excepționale la una sau mai multe discipline și din elevi care au luat punctaje mari la Evaluarea Națională. Aici se lucrează intensiv și la un nivel ridicat. Elevii de la aceste clase dispun și de pregătire suplimentară strict pe materia de olimpiadă. Manualele nu sunt suficiente pentru pregătirea la olimpiadă, de multe ori fiind depășite. De exemplu, la Informatică nu te poți baza pe manual când vine vorba de olimpiadă. Conținutul unor manuale este vechi și depășit, din păcate.
De la ce vârstă se recunoaște un copil că are capacitatea să facă matematică de nivel olimpic?
Memet Eden: Ca să poată face performanță la matematică, elevul trebuie încă din clasele primare să înceapă pregătirea. Altfel este imposibil să reușească la un nivel atât de înalt. Există concursuri de matematică pentru elevii de clasa a treia și a patra, cum ar fi Lumina Math. După rezultatele obținute, nu este greu să prezici parcusul elevului în următorii ani.
Putem spune că acești copii sunt supradotați, că ating geniul? Sau rezultatele pe care le obțin vin din muncă tenace, din mii și mii de exerciții și probleme cu grad mare de dificultate rezolvate?
Memet Eden: Am să citez o expresie care mi-a plăcut foarte mult: „Hard work beats talent when talent doesn't work hard”. Geniul vine cu un dar încă din naștere. Dar, dacă acel geniu nu este cioplit cu muncă și disciplină, tinde către eșec. Au fost cazuri, chiar la noi în liceu, când munca desăvârșită a bătut geniul. Formula către succes este „geniu+muncă=succes”. De obicei, geniile dorm pentru a avea o minte odihnită, iar ceilalți dorm pentru feng shui :). Trebuie să menționez că elevii buni la matematică sunt buni și la alte discipline. Tot ei sunt cei care obțin note mari la Bacalaureat, cum ar fi 10 sau o notă aproape de 10 la Limba și literatura română. Tot ei, matematicienii, sunt printre primii admiși la Facultatea de Medicină.
Există teoria că performanța, în orice domeniu, vine după minimum 10.000 de ore de pregătire. Se aplică și în matematică?
Memet Eden: Se aplică formula celor 10.000 de ore antrenament și la matematică. Fără pregătire intensă, este imposibil să faci performanță în Matematică.
În fotografiile pe care le vedem cu olimpicii la Matematică vedem mai puține fete sau chiar deloc. Sunt mai puțin atrase fetele de matematica de nivel înalt decât băieții?
Memet Eden: Avem exemple de fete care fac performanță la această disciplină: Lucia Rîșnoveanu, elevă în clasa a X-a care, recent, a intrat în echipa națională dedicată olimpiadei internaționale „European Girls' Mathematical Olympiad”. Din componența sa fac parte cele mai bune patru fete din România. Aibula Aisel, Costea Teodora și Dobre Andreea s-au clasat pe poziția a 5-a ca ranking pe plan internațional la competiția de matematică „Dürer Math Competition”.
Oamenii care fac performanță într-un domeniu sunt, de cele mai multe ori, centrați exclusiv pe pasiunea lor și neglijează aspecte cotidiene, considerându-le lipsite de importanță. Să exemplificăm cu Steve Jobs pe care, în toate fotografiile și interviurile, îl vedem îmbrăcat într-o maletă neagră, simplă. Albert Einstein purta același palton și, din acest motiv, pe seama lui circulau o mulțime de anecdote. Diferă acești copii de cei de vârsta lor?
Memet Eden: În opinia mea, simplitatea înseamnă măreție. Simplitatea este un factor în drumul spre succes. Steve Jobs a crescut în ochii mei pentru modestia sa, Marc Zuckerberg conduce un VW Golf V din 2005, iar biroul lui este o masă de lucru alături de cea a angajaților. Băieții din trupa de rock Nirvana cântau cu chitare în valoare de 100 de dolari, spre deoasebire de alte trupe care aveau chitare de zeci de mii de dolari. Matematicienii liceului nostru sunt elevi sociabili, integrați cu societatea. Obișnuiesc să cânte la un instrument, cum ar fi chitara electrică, practică ciclismul, artele marțiale și sunt adevărate dicționare de bancuri. Îmi place la nebunie să port discuții cu ei. Este garantat că nu o să te plictisești alături de ei.
Vorbind despre matematica de manual, de ce credeți că a scăzut interesul elevilor, în general pentru această disciplină? Spiritul pragmatic al vremurilor? Internetul și tehnologia care îi distrage?
Memet Eden: Cred că manualele de matematică ar trebui ilustrate și regândite estetic precum cele americane, pentru că sunt prea „reci”. Trebuie găsite căi de a face manualul mai interactiv și mai practic pentru elevul obișnuit. De exemplu, manualul să conțină adresele unor site-uri de matematică, dintre acelea care conțin aplicații interactive și simpatice. Trebuie să avansăm și să ținem pasul cu tehnologia. Elevul olimpic, indiferent de manual sau material, va reuși cumva să-și atingă ținta, lucru care nu este valabil pentru elevul obișnuit.
Ce le-ați răspunde unor elevi de liceu la întrebarea: La ce îi ajută matematica în viață?
Memet Eden: Matematica ne face mai inteligenți și este utilă în viața cotidiană. Pe mine, ca elev, m-a ajutat să scriu programe de calculator, să pot concepe propriul joc de calculator (deoarece geometria este utilizată în reprezentarea 3D), în tenisul de masă și în multe alte domenii practice. Integralele sunt utile în reprezentarea grafică a efectelor vizuale din aplicațiile de redare a muzicii. Tot integralele sunt folosite în analiza algoritmilor informatici, adică la optimizarea algoritmului unei aplicații de calculator, care înseamnă enorm în ziua de astăzi. Iar ecuațiile sunt utile la programarea jocurilor de computer. Cele menționate mai sus fac parte din lucrurile pe care le folosim zi de zi.
ICHC nu este o școală de stat, nu este învățământ gratuit. Există și burse pentru copiii cu rezultate de excepție?
Memet Eden: Elevii care fac performanță în acest liceu sunt susținuți prin burse integrale sau parțiale, în funcție de rezultatele obținute pe parcursul ciclului gimnazial. Un elev cu o calificare la Olimpiada Națională de Matematică sau la alte discipline dispune de bursă integrală la noi în liceu.
Alexandru Gârban, Răzvan-Ștefan Pușcașu, Ștefan Vergelea – Interviu colectiv
Voi sunteți cea mai recentă generație de olimpici la matematică ai ICHC, vă rog să vă prezentați cu medaliile și premiile obținute.
Mă numesc Alexandru Gîrban și sunt în clasa a XII-a la Liceul Internațional de Informatică din Constanța. Am participat la nenumărate concursuri naționale și interjudețene, iar la foarte multe dintre ele am ieșit pe locul I. La Olimpiada Națională de Matematică am câștigat trei medalii de aur. Pe plan internațional, am participat la cinci competiții. Dintre ele, cred că cea mai importantă este medalia de argint obținută la Olimpiada Pluridisciplinară Tuymaada din Yakutia.
Sunt Răzvan-Ștefan Pușcașu, sunt elev în clasa a XII-a. Am obținut două medalii de bronz și două medalii de argint la Olimpiada Națională de Matematică.
Mă numesc Vlad-Ștefan Vergelea și sunt elev în clasa a XII-a la ICHC. Am participat la Olimpiada Națională de Matematică în fiecare an, din 2015, și am obținut două medalii de aur, două medalii de argint, o medalie de bronz, premiul „Victor Gioncu” pentru originalitatea soluțiilor (2017). Competițiile internaționale la care am participat au fost Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori 2018 (medalia de aur), Romanian Master of Mathematics 2020 (medalia de bronz), Mathematical Grammar School Cup Belgrade (medalie de aur), Iranian Geometry Olympiad (medalii de aur, argint și bronz), European Mathematical Cup (Premiul I și Premiul II), Formula of Unity/The Third millennium Math Olympiad (Premiul I). Am fost selectat în lotul restrâns de juniori ai Romaniei în 2017 și 2018, iar în lotul restrâns de seniori în 2019.
Când ați descoperit că vă place matematica? De ce v-a atras matematica, în mod special?
Alexandru Gîrban: Am descoperit pasiunea pentru matematică la 8 ani, când am început să rezolv puzzle-uri matematice și am fost foarte rapid atras de ele. La un moment dat, am fost atât de bucuros de o soluție, încât am arătat-o părinților mei care au fost impresionați și m-au încurajat să îmi continui pasiunea pentru matematică. Matematica m-a impresionat întotdeauna prin puterea de a îngloba adevărul absolut și rațiunea pură.
Răzvan-Ștefan Pușcașu: Mi-am descoperit pasiunea pentru matematică încă din clasa întâi, de când am început să fac primele adunări și scăderi la școală.
Vlad-Ștefan Vergelea: Să mă joc cu numere mi-a plăcut dintotdeauna, dar în gimnaziu am descoperit frumusețea problemelor dificile și a soluțiilor originale.
Ce înseamnă matematica „de manual” pentru voi? Dar cea de performanță?
Alexandru Gîrban: Nu cred că am făcut niciodată diferența între cele două. Învăț matematica citind cărți și manuale, cu pixul în mână, scriind și înțelegând conceptele și demonstrațiile pe caiet. După ce învăț, exersez făcând probleme de la concursuri și din reviste. Olimpiadele și concursurile sunt doar o consecință.
Răzvan-Ștefan Pușcașu: Pentru mine, matematica „de manual” constă în programa necesară pentru examenele naționale. Pe de altă parte, matematica de performanță este partea mai frumoasă a matematicii și înglobează tot ceea ce înseamnă această știință, deoarece pentru performanță trebuie să poți stăpâni cât mai multe tehnici de rezolvare și să ai cunoștințe vaste din toate ariile matematicii.
Vlad-Ștefan Vergelea: Matematica de manual este foarte diferită de cea de olimpiadă. Nu este neapărat mai grea cea de performanță, doar că necesită idei mult mai complexe, prin care descoperi frumusețea matematicii și te face să lucrezi problemele cu drag.
Câte ore alocați, zilnic, matematicii?
Alexandru Gîrban: Nu am stat niciodată să contorizez. Sunt zile în care nu lucrez deloc, dar au fost și zile în care am lucrat 8-10 ore. Când sunt absorbit de o problemă frumoasă, nu simt când trece timpul.
Răzvan-Ștefan Pușcașu: Nu fac matematică după un program fix, de obicei lucrez cât timp îmi face plăcere sau până mă plictisesc. Dacă ar fi să zic un număr, în medie, aloc 4-5 ore zilnic pentru matematică.
Vlad-Ștefan Vergelea: În perioada de dinainte de olimpiade, dedicam pregătirii cam 6-7 ore pe zi. Acum, lucrez doar o parte din materia de facultate, ca să îmi fie mai ușor când îmi este predată, deci lucrez doar câteva ore pe zi. Restul zilei rămâne pregătirii pentru bacalaureat.
Vă rog să îmi povestiți despre experiența admiterii la Oxford (Răzvan-Ștefan Pușcașu și Vlad-Ștefan Vergelea) și Cambridge (Alexandru Gîrban). Cum au reacționat familiile voastre la aflarea veștii?
Alexandru Gîrban: Am fost cu toții foarte fericiți. Mi-am sunat inclusiv bunicile ca să le dau veștile bune!
Răzvan-Ștefan Pușcașu: Pentru mine, experiența admiterii la Oxford a fost ceva cu totul nou, deoarece a trebuit să mă pregătesc pentru o admitere scrisă, iar înainte să aflu rezultatul examenului, a trebuit sa suțin și câteva interviuri online. După toate acestea, am primit prin poștă o scrisoare trimisă de colegiu și așa am aflat că am fost primit la Oxford. Aceste vești au fost un prilej de bucurie pentru toată familia, deoarece încă de când eram mic îmi doream să fiu acceptat la această universitate.
Vlad-Ștefan Vergelea: Admiterea a fost un proces destul de simplu, a constat într-o aplicație pe site-ul UCAS, un test scris de matematică (MAT) și un interviu online.
Vă simțiți speciali? Aveți momente când simțiți că sunteți racordați „la alte frecvențe”?
Alexandru Gîrban: Dintr-un anumit punct de vedere, cu toții suntem speciali. Dintr-un altul, suntem cu toții la fel: oameni simpli. Personal, eu nu m-am simțit niciodată diferit față de un elev obișnuit cu o pasiune adâncă pentru ceva (cum este matematica, în cazul meu).
Răzvan-Ștefan Pușcașu: Nu m-am considerat niciodată special, dintotdeauna îi văd pe toți ca pe egalii mei – chiar dimpotrivă, cred poți învăța câte ceva de la fiecare persoană pe care o cunoști.
Vlad-Ștefan Vergelea: Nu mă pot considera special! Ce mă face să par diferit este doar volumul de muncă pe care l-am acordat studiilor și pasiunea cu care am lucrat și care a dus la obținerea acestor rezultate.
Hobby-uri, pasiuni, sporturi pe care le practicați, materii preferate la școală, altele decât matematica.
Alexandru Gîrban: Aikido, mersul pe munte, plimbatul cu bicicleta, ieșitul cu prietenii, Fizica, Istoria.
Răzvan-Ștefan Pușcașu: Hobby-ul care mă pasionează cel mai mult este cântatul la chitara, chiar dacă nu am iluzii că voi deveni un virtuoz al acestui instrument. Este o activitate relaxantă de care mă pot bucura oricând. De asemenea, îmi plac ski-ul, înotul și baschetul.
Vlad-Ștefan Vergelea: În timpul liber, îmi place foarte mult să mă plimb cu bicicleta, să merg la pescuit cu tatăl meu și să mă plimb pe malul mării. Materia mea favorită, pe lângă Matematică, este Fizica, deoarece mă ajută să înțeleg procesele care mă înconjoară în viața de zi cu zi. Mi se pare extraordinar de interesantă simplitatea cu care majoritatea unor concepte – precum celula fotoelectrică sau transmisia radio – se pot explica.
La ce alte materii excelați?
Alexandru Gîrban: Informatică. Am participat la cercurile de pregătire pentru olimpiadă, am fost într-o tabără de programare C++ și am făcut numeroase cursuri de informatică online.
Răzvan-Ștefan Pușcașu: Materiile la care mă descurc cel mai bine sunt Informatica, Fizica și Matematica.
Vlad-Ștefan Vergelea: Sunt pasionat de orice știință exactă și îmi doresc să le studiez pe fiecare dintre ele mai mult, dar momentan pot spune că mă descurc cel mai bine la Fizică.
Care este cel mai mare vis legat de matematică?
Alexandru Gîrban: Să am contribuția mea într-un colț al Matematicii. Să pot împinge mai departe Regina Științelor, atât cât pot eu.
Răzvan-Ștefan Pușcașu: Nu am niciun vis în mod particular legat de Matematică, îmi doresc să pot să învăț cât de multe posibil.
Vlad-Ștefan Vergelea: Cel mai mare vis al meu este să pot folosi experiența pe care am acumulat-o și pe care o voi acumula la universitate să pot avea o contribuție practică într-un domeniu cu care sunt familiar. Acesta va fi scopul meu principal când voi merge la universitate.
Ultima carte citită a fost...
Alexandru Gîrban: „Avalon”. Este o carte scrisă de un mentor al meu, profesor la University of California, Fullerton, și transmite multe idei și povești despre viața unui emigrant român în competitivul mediu academic din Statele Unite. Având perspectiva plecării în străinătate la studiu, am citit-o cu mult interes.
Răzvan-Ștefan Pușcașu: Ultima carte pe care am citit-o este „Invitația la vals”, de Mihail Drumeș.
Vlad-Ștefan Vergelea: Ultima carte citită de mine a fost „Principele” de Niccolo Machiavelli. Am vrut să o citesc deoarece știam că a fost o formă de inovație în politică la vremea apariției ei și am vrut să observ diferențele dintre societatea de acum 500 de ani și cea din prezent.
Cea mai grea problemă de matematică a fost...? Când ați petrecut cele mai multe ore ca să dați de capăt unei probleme?
Alexandru Gîrban: Când am rezolvat câteva probleme extrem de dificile date la Olimpiada Internațională de Matematică și la alte competiții de acest calibru. La unele din ele m-am gândit și șapte ore pâna le-am dat de cap.
Răzvan-Ștefan Pușcașu: Una dintre cele mai interesante probleme de matematică pe care le-am rezolvat a fost cea de-a doua problemă de la ediția din 2017 a concursului Stelele Matematicii, categoria de juniori. Ceea ce face specială această problemă este faptul că, deși doar eu și încă alți doi elevi am reușit să o rezolvăm, am reușit să găsesc o soluție care nu utiliza decât teoreme cunoscute și la clasă.
Vlad-Ștefan Vergelea: Problemele de nivel de seniori au toate un grad foarte ridicat de dificultate, iar la unele dintre ele poți să ajungi să stai foarte mult timp și tot să nu îți iasă dacă nu îți vine ideea potrivită. Totuși, una care m-a marcat a fost dintr-un shortlist de IMO (olimpiada internațională de matematică), la început de clasa a X-a, când abia mă apucasem să lucrez probleme de seniori. Am ținut neapărat să o rezolv și m-am bucurat foarte mult când mi-a ieșit după o zi în care îmi întrebasem toți prietenii despre cum se face.
Un om de știință/savant pe care îl admirați.
Alexandru Gîrban: Matematicianul german Leonhard Euler m-a impresionat prin diversitatea domeniilor matematicii în care a avut contribuții monumentale și prin ingeniozitatea ideilor sale.
Răzvan-Ștefan Pușcașu: Nicolae Paulescu. Este unul dintre cei mai importanți oameni de știință ai secolului al XX-lea, datorită faptului că, printre alte descoperiri, a creat pancreina, care acum este numită insulină și salvează mii de vieți. Chiar dacă nu el a primit premiul Nobel, lucrările sale precedă cu 10 luni anunțul canadienilor că au descoperit insulina.
Vlad-Ștefan Vergelea: Personal, îl apreciez foarte mult pe Satoshi Nakamoto, cel care a inventat Bitcoin-ul. Acesta a avut niște idei briliante si este un exemplu foarte bun de persoană care a reușit să creeze un concept propriu prin metode teoretice. Este un plus de motivație pentru mine să văd că se poate reuși atât de bine în viață, dacă ai suficiente idei să inovezi. Acest fel de idei sunt conceptul care mă fascinează cel mai mult și pentru care folosesc matematica - ca să înțeleg și să pot recrea, în felul meu propriu.
Dacă matematica ar fi o fată foarte frumoasă (și deșteaptă, logic), ce urare i-ai adresa de ziua ei?
Alexandru Gîrban: Cred că aceleași urări pe care le-aș face oricărei alte fete frumoase și deștepte.
Răzvan-Ștefan Pușcașu: Puștoaico cu păr roșcat / În grea boala m-ai băgat/ Am uitat și de nevastă /Stau mereu plecat de acasă. :)
Vlad-Ștefan Vergelea: De ziua ei, i-aș ura să își poată pune în evidență și mai mult frumusețea sa matematică, în toată complexitatea ei.
Interviu realizat de Florina Pescaru, expert CNR UNESCO