Comunicare și Informare → Activități

Programul UNESCO Memoria Lumii a început oficial și în România, pe 21 iunie, odată cu constituirea Registrului Național. Primele două înscrieri aparțin Arhivei Naționale de Filme și Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Ceremonia de înmânare a certificatelor de înscriere a avut loc la sediul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, care asigură secretariatul acestui program.

Decizia privind înscrierea celor două documente a fost luată de Comitetul Național Memoria Lumii,  a cărui componență a fost stabilită prin hotărâre a Secretariului General al CNR UNESCO. Criteriile care au orientat decizia de înscriere sunt prezente în regulamentul Registrului Național, realizată în acord cu principiile directoare ale programului UNESCO Memory of the World.

La sedința de constituire a Registrului Național au participat doamna Academician Sabina Ispas, președinte al Comitetului Național Memoria Lumii, alături de doamna Alina Pavelesccu, director adjunct Arhivele Naționale ale României, doamna Eunicia Maria Trif, secretar general adjunct, ICR, domnul Virgil Ștefan Nițulescu, manager al Muzeul Țăranului Român și Codrin Tăut CNR UNESCO, membri. Reuniunea a fost moderată de doamna Madlen Șerban, Secretar General CNR UNESCO.    

„Drăguș, viața unui sat românesc”, propunerea Arhivei Naționale de Filme, a fost primul film documentar realizat de Seminarul de Sociologie, etică și politică de la Universitatea din București în perioada 15 iulie - 15 august 1929, în localitatea Drăguș, Făgăraș, despre activitățile și obiceiurile dintr-un sat de munte. Filmul face parte dintr-o serie de documentare sociologice realizate la inițiativa sociologului Dimitrie Gusti, în campaniile monografice de la Drăguș, Cornova și Șanț, scenariul și regia fiind semnate de Nicolae Argintescu-Amza și Paul Sterian iar imaginea și montajul de Nicolae Barbelian.

„Psaltirea in versiuri”, tradusă și versificată de mitropolitul Mitropolitul Dosoftei (1624-1693), pentru prima dată în spațiul autohton, îmbracă în sine dubla semnificație, aceea a încadrării ei ca primă operă poetică din arealul românesc, dar și prima traducere versificată din spațiul ortodox răsăritean. Actul în sine se înscrie în spiritul umanismului apusean, în care deja practica traducerii și a versificării Psalmilor devenise o tradiție, prin efortul unor pesonalități precum Jean Calvin, Clément Marot, Jean Passerat, în Franța sau a lui Jan Kochanowski, în Polonia. Față de acest curent umanist european, cel autohton adaugă și acel spirit militant întru afirmarea unității în spiritualitate, neam și limbă. Lucrarea poartă numele de „Psaltirea Sfântului Prooroc David”, titlul convențional de „Psaltirea în versuri” fiind dat ulterior de editori.  Psaltirea sau Cartea psalmilor reprezintă o carte aparținând Vechiului Testament, atribuită Regelui David, alcătuită din 150 de psalmi. Alături de Evanghelii, imnurile religioase care alcătuiesc Psaltirea   reprezintă textele cele mai des invocate în activitatea liturgică a Bisericii. 

Comitetul Național Memoria Lumii și Comisia Națională a României pentru UNESCO vor continua demersurile de populare a Registrului Național și cu alte elemente semnificative ale patrimoniului documentar românesc.