Săptămâna Educației Artistice. Colecția PNEUMATIC.
Articol publicat pe 28-05-2020
Artista Carmen Emanuela Popa revine în Săptămâna Educației Artistice cu un concept nou al său, în desene, și un statement artistic în care vorbește despre contextul interculturalității și a educației prin artă, în congruență cu apartenența ancestrală a ființei umane.
Colecția PNEUMATIC este prezentată în avanpremieră cu ocazia acestui eveniment și are ca scop promovarea culturii vizuale prin design și valențele sale interdisciplinare, dar și a valorilor estetice în strânsă legătură cu metodele expresiilor artei contemporane.
Artista Carmen Emanuela Popa și-a început colaborarea cu Comisia Națională a României pentru UNESCO printr-un proiect internațional dedicat antiviolenței, ”Academia Tinerelor Femei. Lupta împotriva Xenofobiei, Extremismului și Agresiunii”, și un al doilea, Future Folk, inițiat de Organizația Alumnus Club pentru UNESCO, context în care artista a dezvoltat o serie de vizualuri interpretative, făcând adevărate salturi conceptuale între istoric și contemporan dar și între statement-uri stilistice proprii diferitelor culturi.
Este doctorand în Arte Vizuale la Universitatea Națională de Arte, București și licențiată a aceleiași universități la Facultatea de Arte Decorative și Design, cu un Master în Strategii de Modă și Costum. În anul 2018 a beneficiat de o bursă de studii la Universitatea IUAV, Veneția, Italia.
Filozofie, de Carmen Emanuela Popa
Colecția PNEUMATIC sugerează o ipostază comparativă între exteriorul și interiorul ființei umane.
Corpul omului este o anvelopă care, supusă acțiunilor diverse ale factorilor externi, își măsoară constant rezistența. Depinde de noi cum întreținem acest înveliș molcom și fragil care adăpostește eul superior.
Lumea urbană este ca o simfonie beethoveniană, gravă și intransigentă dar și dătătoare de revelații. Ființa noastră anvelopată trebuie să construiască și să se construiască pe sine, să urce și să coboare în planul unor provocări particulare pe care omul le consideră esențiale.
Rezistența în parcurgerea ”drumului” este un factor decisiv pentru atingerea idealurilor afective, catharsice și/sau profesionale.
Metodele stilistice prin care omul își manifestă acțiunile asupra propriilor demersuri existențiale dar și asupra celorlalți prin modalitățile de comunicare, atât a formei cât și a conținutului retoric, fac subiectul creionării personalității sale și elaborării unei “arhitecturi” individuale care pun într-un spotlight profilul uman.
Grația sau brutalitatea sunt alegeri proprii de a tasa tărâmuri ale conștiinței semenilor din dorința de a suprima necesități individuale și, pe de altă parte, de a împărtăși impresii, sentimente și cogniții.
Materialități satinate compun figurativul unei anvelope supradimensionate care creează structuri impozante și rafinate, labirinturi simetrice și formațiuni geometrice 3D, un înveliș propice practicilor de (supra)viețuire, adaptare și reacție la stimulii externi, mai ales în perioade de nesiguranță socială, etc.
Accesorii cu contraste puternice între consistența artificială și de uzură a cauciucului și elemente baroce, bijuterii încrustate în structura aliajului comun de culoare gri antracit, sugerează proprietăți post-utilitare ale obiectului creat. Arta ca evaluare a antitezelor simbolice dar și ca responsabilă de eliminare a convențiilor vizuale.
Putem merge la semănatul grâului într-un tractor asemănător unei calești regale.
Statement artistic | Carmen Emanuela Popa
Deși a fi artist nu este un lucru care se învață, sunt câteva elemente definitorii pe care tinerii le pot deprinde încă de la debutul lor în a se exprima plastic.
În primul rând artistul trebuie să se găsească în contextul unei nonșalanțe de a crea, mai exact într-o perpetuă comunicare interdependentă cu energia creatoare, fără limitări excesive provocate de tehnici sau modalități vizuale expuse deja.
Originalitatea nu poate veni decât din lumile interioare care, odată lăsate deschise, nu ar trebui să aibă un termen de comparație cu altele.
Arta este regatul fiecăruia în care își găsește un tărâm neexplorat al propriilor afinități cu realul dar și cu aspectele spirituale ale vieții sale. Artistul este un căutător de ”aur metaforic” spre propria sa bucurie dar și pentru a celor care îi privesc opera.
Artiștii pot fi practicanți dar și nepracticanți. Artistul ”alb” se află printre noi și el este cel care gustă arta cel mai fervent, cu o pasiune exacerbată pentru luxul revelației, care, de multe ori, o egalează pe cea a artistului însuși.
Arta este un manifest cu titlu gratuit prin care cel care îl proclamă atinge involuntar sensibilități înalte de pecepție și spirit creator al ființei umane. De aceea actul creației este un compus dulce al viețuirii și pentru cel care îl practică dar și pentru cel căruia îi este destinat, ca formă de manifestare indirectă cu scopul prezumtiv de a relaxa rigiditatea realității.
O componentă emergentă a artei este aceea de a scoate la iveală, de a naște obiecte, sensuri și semnificații, emoții noi, o lume care incită la adevăr și tămăduiește acolo unde și-a făcut sălaș prea-puținul. Ea are menirea de a restabili legăturile cu universul imediat cotidian dar și cu cel ancestral care se ascund intermitent sub ”vălul” nostru care ne acoperă adevărata față, aceea a unei entități strălucitoare aflate mereu în slujba creației.
Educația în artă nu poate fi făcută fără a face apel la proximitatea oniricului și mai ales la comunicarea permanentă cu propriile convingeri creatoare. Toate pârghiile informaționale cu caracter științific și de practică trebuie aliniate către un bun și corect discurs al cărui scop nu poate fi altul decât revelarea emoției care trăiește în cele mai diverse surse inspirative.
