Știință → Activități

3 noiembrie este data la care se celebrează, în întreaga lume, Ziua Internațională a Rezervațiilor Biosferei, proclamată de Conferința Generală a UNESCO la cea de-a 41-a sesiune a sa (2021, 41 C/37).

 

Rezervațiile biosferei reprezintă un model pentru gestionarea durabilă a interacțiunilor dintre om și natură, promovând echilibrul dintre conservarea mediului și dezvoltarea socio – economică. Ziua internațională a rezervațiilor biosferei este o invitație de a ne inspira din soluțiile deja implementate în aceste spații pentru o dezvoltare cu adevărat durabilă, cu respect pentru natură și pentru lumea vie.

 

Rezervațiile contribuie de asemenea, la conservarea culturilor și tradițiilor locale, oferind comunităților un model de viață sustenabilă care respectă și protejează mediul înconjurător.

 

În România Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este principala instituție publică care are misiunea de a gestiona politicile publice privind protecția mediului, apelor și pădurilor, incluzând coordonarea activității în rezervațiile biosferei.

 

UNESCO a lansat în martie 2022 un proiect de 3 ani pentru a promova sustenabilitatea prin cercetare și educație, cu scopul de a dezvolta soluții inovatoare legate de mediu, apă și ocean. Proiectul urmărește să promoveze o Europă mai durabilă și mai neutră din punct de vedere climatic, lucrând cu Rezervațiile Biosferei și alte situri UNESCO pentru a acționa ca situri pilot pentru dezvoltarea durabilă.

 

Printre cele 5 situri selectate, din România a fost ales Geoparcul Global UNESCO Țara Hațegului cu proiectul “Sustenabilitate la locul de muncă! cercetare și acțiune comunitară pentru dezvoltare durabilă în Geoparcul Global UNESCO Țara Hațegului

 

Sub patronajul CNR UNESCO, anul acesta a fost inaugurat Muzeul Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară, care celebrează succesele lui Ivan Patzaichin și în egală măsură oferă un cadru pentru expunerea preocupărilor sale privind Delta. Prin proiectele de educație se încurajează exprimarea culturii și tradițiilor lipovenilor din Mila 23, precum și punerea în valoare a biodiversității fragile a Deltei Dunării.

 

Din rețeaua unităților de învățământ AspNet din România, Școala Gimnazială Crișan, Liceul Jean Bart Sulina, Liceul Gheorghe Murgoci Măcin și Colegiul Spiru Haret din Tulcea, întreprind cu elevii activități interactive de educație ecologică în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării.

 

România are 2 Rezervații ale Biosferei UNESCO: Delta Dunării și Munții Rodnei

La capătul celor 2.860 km pe care-i parcurge de la izvoare (Munţii Pădurea Neagră, Germania) până la Marea Neagră (anticul Pontus Euxinus), Dunărea construiește, de mai bine de 16.000 de ani, una dintre cele mai frumoase delte din Europa și chiar din lume. Prin bogăţia peisagistică și prin fauna în care păsările ocupă un prim loc, Delta Dunării prezintă un interes cu totul deosebit din punct de vedere știinţific, turistic și economic. Delta Dunării și celelalte unităţi geografice învecinate au primit, de-a lungul timpului, mai multe recunoașteri naţionale și internaţionale din punct de vedere al protecţiei naturii. Valoarea excepţională a patrimoniului natural, rolul și importanţa biodiversităţii Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin includerea a mai mult de jumătate din suprafaţa acesteia (312.440 ha) în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în decembrie 1991.

 

Rezervația biosferei Munții Rodnei Rezervaţia Biosferei Munţii Rodnei (sau Pietrosu Mare) se suprapune peste limitele Parcului Naţional Munţii Rodnei și este situată în judeţele Maramureș și Bistriţa-Năsăud, ocupând o suprafaţă de 47.000 ha. Rezervaţia Biosferei Munţii Rodnei are ca nucleu zona Pietrosu Mare, declarată arie protejată în 1932, iar din 1979 a fost inclusă în reţeaua mondială de rezervaţii ale biosferei UNESCO. Rezervaţia Biosferei Munţii Rodnei reprezintă o zonă montană diversă, constituită din vârfuri, ponoare, peșteri, izvoare carstice, văi, abrupturi calcaroase, circuri glaciare, lacuri glaciare, poieni, pajişti, pășuni, jnepenișuri, păduri de conifere, păduri de foioase şi păduri în amestec. Flora variată asigură condiţii de hrană şi adăpost pentru mai multe specii de mamifere, păsări, reptile şi insecte caracteristice Carpaţilor Orientali.

 

Secretariatul CNR UNESCO mulțumește tuturor desemnărilor UNESCO din România, precum și partenerilor săi pentru activitățile educaționale pe care le realizează în perimetrul Rezervațiilor Biosferei.